Ce este stresul termic și care sunt consecințele?

Energia este foarte importantă pentru o vacă deoarece ea este  combustibilul organismului. Energia disponibilă este distribuită în funcție de procesele prioritare. Dacă există un aport de energie scăzut sau dacă energia este alocată provocărilor de sănătate, apar consecințe. Prin urmare facem referire la performanța scăzută în ceea ce privește producția (lapte), creșterea, fertilitatea și imunitate. Condițiile meteorologice caniculare cresc întotdeauna probabilitatea unor provocări de sănătate din cauza nivelului scăzut de energie. Ne dorim să venim în sprijinul dumneavoastră și a animalelor dumneavoastră ,pentru a depăși cu bine perioadele cu temperaturi mari.

Când putem vorbi de stres termic?

Fiecare animal are o zonă termic neutră, un intervalul de temperatură  în care nu folosește energie suplimentară pentru a-și menține temperatura corpului constantă. Pentru vacă, această zonă este între -10 și 22 de grade Celsius (°C) (Kempenaar și van Dooren, 2003). În afara acestei zone termic neutră, vacile consumă energie suplimentară pentru a se încălzi sau a se răci în mod activ. Acest lucru se face în detrimentul producției de lapte, creșterii, fertilității și imunității. Vacile aflate în perioada de lactație sunt mult mai predispuse la stres termic decât vacile tinere și vacile de carne datorită producției mari de căldură și aportului de hrană. Animalele care prezintă un risc în perioada cu  temperaturi ridicate sunt cele tinere, vacile cu producție mare și vacile aflate în perioada de repaus mamar, deoarece nu se află într-un echilibru energetic optim.

Tabel 1. Indexul umidității din temperatură (THI) bazat pe formula utilizată de Van Laer și colab. (2015a) cu pragul Zom (2016) unde:

verde = fără stres termic, galben = stres termic ușor, portocaliu = stres termic,portocaliu închis = stres termic sever,roșu = stres termic letal.

Stresul termic este definit în general ca o situație în care există un dezechilibru între producția de căldură a vacii și capacitatea acesteia de a elibera această căldură. Acest lucru se întâmplă imediat ce temperatura critică superioară a zonei termo- neutre este depășită. Pentru a determina dacă un mediu climatic poate provoca stres termic la vaci, sunt utilizați indicatori de stres termic, cum ar fi indicele umidității din temperatură (THI), Tabelul 1. THI folosește cei mai importanți doi parametrii, temperatura și umiditatea relativă, pentru a măsura efectul mediului asupra răspunsului animalului (Aggarwal și Upadhyay, 2013).

Vacile de lapte suferă de stres termic de la  un THI de 68 în sus (Tabelul 1) iar vacile de carne de la un THI de la 78-80. În Țările de Jos, la o climă  temperată și cu o umiditatea relativă destul de ridicată, vacile de lapte pot suferi deja de un stres termic ușor de îndată ce temperatura din mediu crește peste 21 °C (Timmerman et al., 2018). THI nu ia în considerare radiațiile solare, răcirea prin vânt și durata stresului termic.

Cum afectează stresul termic vacile de lapte?

Vacile își reduc aportul de hrană pe vreme caldă (20°C+) cu 10-12% sau mai mult. Acest lucru duce la o producție redusă de lapte (15-40%), o performanță reproductivă slabă și o incidență mai mare a provocărilor de sănătate pentru  metabolism (Manitoba, 2023). La temperaturi de peste 18°C, este important să fiți atenți la posibilele consecințe ale stresului termic din cauza impactului mare avut asupra sănătății generale a animalului. Următoarele funcții sunt cele mai afectate de stresul termic (Timmerman et al., 2018):

• Productivitatea
• Imunitatea
• Funcția de ruminare
• Copitele
• Sănătatea Ugerului
• Fertilitatea

Efectul căldurii nu este întotdeauna imediat și uneori poate dura până la 10 zile pentru a se observa efectele. Prin urmare, este important să fii proactiv în perioadele caniculare. Acest lucru începe cu acordarea unei atenții suplimentare atât vremii cât și animalelor care prezintă un risc. Astfel, va fi  posibilă anticiparea în timp util a  echilibrului energetic al vacii. Acest lucru îi permite vacii să facă față mai bine temperaturilor calde, fără a-și compromite prea mult sănătatea și producția. Am enumerat mai jos indicatorii care trebuie  luați în considerare. Cu toate acestea, acești indicatori depind de temperatură și de istoricul vacii :

• • Timpul de hrănire: Vă recomandăm un timp total de hrănire între 4-9 ore.
• • Timp de ruminare: Vă recomandăm un timp total de ruminare între 4-10 ore.
• • Timp de mestecat: Vă recomandăm un timp total de mestecat de aproximativ 16 ore.
• • Rumegări: Vă recomandăm un minim de 60 de rumegări.

Ce pot face produsele AHV pentru vacile dvs?

Odată cu apariția stresului termic, aportul de hrană al vacilor scade, în timp ce acestea au nevoie de energie suplimentară pentru a se răci și a-și  menține rezistența. Prin urmare, este foarte important să oferiți vacilor dumneavoastră un plus de energie și să le stimulați aportul de hrană și ruminarea. Atunci când sunt așteptate  temperaturi ridicate, vă recomandăm să administrați AHV Booster Powder ca top dress la nivelul întregului efectiv. Acest lucru susține sănătatea cu un plus de energie și prevene riscul de scădere a producției de lapte. Doza este de 50 de grame per vaca, de două ori pe zi. Pentru animalele cu risc, recomandăm, AHV Booster Tablet  pastă sau pulbere. Rezultatele cu Booster Tablet pot fi găsite în acest studiu: https://ahvint.com/en/dairy-cows-calves/energy-balance-during-warm-weather/

Vă întrebați cum  poate oferi sprijin AHV vacilor dumneavoastră în perioadele caniculare? Completați formularul de mai jos sau contactați consilierul dvs. de fermă AHV pentru o analiză gratuită, fără costuri suplimentare.

Surse:

• Kempenaar, C., & van Dooren, H. J. C. (2003). Geen koudestress op lagekostenbedrijf. Praktijkkompas. Rundvee, 17(4), 32-33.
• Aggarwal, A., & Upadhyay, R. (2013). Heat stress and animal productivity (Vol. 188). Delhi, India:: Springer.
• Timmerman, M., Van Reenen, K., Holster, H., & Evers, A. (2018). Verkennende studie naar hittestress bij melkvee tijdens weidegang in gematigde klimaatstreken (No. 1117). Wageningen UR Livestock Research.
• Van Laer, E., C. P. H. Moons, B. Ampe, B. Sonck, L. Vandaele, S. De Campeneere, en F. A. M. Tuyttens. 2015a. Effect of summer conditions and shade on behavioural indicators of thermal discomfort in Holstein dairy and Belgian Blue beef cattle on pasture. Animal 9 (9):1536-1546. doi 10.1017/s1751731115000804
• Zom, R. 2016. Heat management strategies on dairy farmsWageningen Livestock Research.

Sprijin proactiv în ceea ce privește energie și metabolism

Mai jos vă prezentăm protocolul pe care îl recomandăm pentru o energie și un metabolism optimi. Dacă dați click pe imagine, veți obține mai multe informații despre produs. Cu toate acestea, recomandăm întotdeauna utilizarea produselor în cadrul unui program pentru rezultate optime.

Booster Tablet

Booster Paste

Booster Powder