Modificări metabolice în perioada de tranziție

De Lisa Godding – Managementul internațional al produselor – HQ

Perioada de tranziție este o provocare atât pentru vaca de lapte, cât și pentru fermier. Tranziția eficientă către lactație este esențială pentru a menține sănătatea și a atinge performanțele de producție așteptate. Perioada de tranziție constă într-o interacțiune complexă a mai multor căi, inclusiv adaptări metabolice și hormonale și activare imunitară. Aceste adaptări complexe necesită alocarea de nutrienți pentru a susține cerințele vacii pentru etapa finală a creșterii fetale și pentru începerea unei lactații reușite. Eșecul acestor căi poate avea ca rezultat probleme de sănătate și dezvoltare atât pentru vacă, cât și pentru vițel în perioada de după fătare.

Cele mai profunde schimbări fiziologice din perioada de tranziție au loc în perioada de după fătare, cum ar fi fătarea propriu-zisă, involuția uterină și începutul și menținerea perioadei de lactație. Cele mai multe provocări pentru sănătate apar în această perioadă (Caixeta și Omontese, 2021). Cu toate acestea, unii factori de risc asociați cu provocările de sănătate după fătare își au deja originea înainte de fătare (O. Pascottini et al., 2020). Nu toate vacile reușesc să se adapteze în mod adecvat la cerințele fizice ale perioadei de tranziție.

Febra subclinică și clinică a laptelui, cât vă va costa? 

În preajma fătării, aportul de nutrienți, cum ar fi mineralele și vitaminele, precum și de apă și energie este compromis. Motivul pentru aceasta este o perioadă scurtă de recuperare înainte de fătare, în combinație cu cerințele fiziologice ridicate ale fătării și producția de colostru și lapte (T.H. Herdt, 2000). La începutul lactației, necesarul de energie crește cu aproximativ 300%, iar necesarul de calciu crește cu peste 65% pentru a susține producția de lapte (J. K. Drackley, 1999). Acest lucru crește drastic cererea de minerale (calciu, fosfor, magneziu) și rezervele de energie ale vacii. În cazul în care aceste cerințe nu sunt satisfăcute, vaca riscă să dezvolte febra laptelui. Aproximativ o treime dintre vaci se luptă vizibil cu această tranziție, iar mai mult de jumătate dintre vaci se luptă cu ea fără ca acest lucru să fie imediat vizibil. Febra laptelui este una dintre cele mai frecvente boli metabolice legate de minerale care afectează vacile de lapte. Costurile asociate cu cazurile clinice și subclinice de febră a laptelui sunt adesea mult mai mari decât se așteaptă. Cercetările noastre au arătat că, într-o fermă olandeză medie cu 103 vaci de lapte, costul estimat pentru febra clinică a laptelui costă ferma aproximativ 4.860,07 EURO pe an. Febra subclinică a laptelui poate afecta până la 75% din efectivul de vaci, ceea ce duce la pierderi economice de aproape patru ori mai mari decât pierderile asociate cu febra clinică a laptelui (C. Guard, et al., 1996).

Tabelul 1. Impactul economic estimat al febrei clinice a laptelui într-o fermă olandeză medie cu 103 vaci

Extra magneziu, calciu, fosfor și vitamina D3 activă

Ar trebui să se acorde o atenție suplimentară pentru a preveni aceste penurii de minerale și energie menționate mai sus. AHV StartLac Paste oferă sprijin în preajma fătării pentru a preveni o scădere a calciului în sânge prin intermediul vitaminei D3 active, care promovează o absorbție mai rapidă și mai eficientă a calciului din sânge, mușchi și oase. Produsul conține, de asemenea, magneziu și fosfor, care au un efect pozitiv suplimentar asupra absorbției calciului necesar pentru fătare și pentru producția de colostru și lapte. AHV StartLac Paste se administrează imediat după fătare, acest lucru trebuie repetat la fiecare 12 ore atunci când vaca prezintă simptome de febră a laptelui. După cum s-a menționat anterior, nutrienții disponibili nu numai că sunt compromiși din cauza cerințelor fiziologice ridicate, dar, în același timp, aportul voluntar de hrană scade până la un nivel insuficient pentru a acoperi necesarul de nutrienți al vacii. Pe lângă furnizarea rapidă de minerale, AHV StartLac Paste oferă o cantitate mare de energie, stimulând vaca să stea în picioare, să meargă și o încurajează să mănânce pentru a acoperi deficiențele care apar. Pe lângă aceasta, AHV StartLac Paste îmbunătățește efectul tabletei AHV Metri, administrată imediat după fătare. Tableta AHV Metri Tablet stimulează contracțiile uterului pentru a împinge afară fătul și secrețiile uterine. Uterul este un mușchi mare și va funcționa numai dacă sunt îndeplinite mineralele necesare. Atingerea unei sănătăți uterine optime cât mai curând posibil crește bunăstarea vacii și prin aceasta influențează pozitiv producția de colostru și lapte și permite un început bun și rapid al unui nou ciclu de fertilitate. Tranziția eficientă către lactație este esențială pentru ca vacile de lapte să aibă succes în sistemul actual de producție și, prin urmare, este de o importanță vitală pentru sănătatea și performanța efectivului.

Datele sunt cheia succesului

Urmărirea unui sistem de producție mai eficient a determinat industria laptelui să acorde prioritate selecției în funcție de producția de lapte în detrimentul altor trăsături, exacerbând provocările metabolice ale vacilor de lapte, ceea ce face ca producția de lapte să fie foarte vulnerabilă în perioada de tranziție și poate duce la întreruperi ale performanței. Culegerea sistematică și de rutină a informațiilor la fermă poate detecta abaterile de la performanța așteptată. Monitorizarea poate fi astfel utilizată pentru a detecta perturbările neintenționate ale performanței. Există diferite abordări pentru monitorizarea vacilor de lapte în tranziție. Parametrii adesea utilizați pentru monitorizarea performanței vacilor sunt: informații despre efectiv (de exemplu, date istorice, densitatea de încărcare, confort și igienă, scorul stării corporale, umplerea rumenului), producția de lapte în timpul lactației timpurii, sănătatea vacilor proaspete și evenimente (de exemplu, incidența și prevalența bolilor, moartea și sacrificarea) (Caixeta și Omontese, 2021). Astfel, monitorizarea atentă a vacii în tranziție luând în considerare factorii care ar putea afecta sănătatea și performanța vacii permite intervenții prompte pentru a aborda provocările în creștere și îmbunătățește sănătatea, bunăstarea și productivitatea vacii în timp util!

Sursa

• Pascottini, O. B., Leroy, J. L. și Opsomer, G. (2020). Stresul metabolic în perioada de tranziție a vacilor de lapte: Accent pe perioada de pregătire a fătării. Animals, 10(8), 1419.
• Caixeta, L. S., & Omontese, B. O. (2021). Monitorizarea și îmbunătățirea sănătății metabolice a vacilor de lapte în timpul perioadei de tranziție. Animals, 11(2), 352.
• Drackley, J. K. (1999). Biologia vacilor de lapte în timpul perioadei de tranziție: Ultima frontieră? Journal of dairy science, 82(11), 2259-2273.
• C. Guard, et al.(1996). Costul pe caz din taxele veterinare, medicamente, manoperă, lapte pierdut sau aruncat și sacrificare.
• Herdt, T. H. (2000). Adaptarea rumegătoarelor la echilibrul energetic negativ: Influențe asupra etiologiei cetozei și a ficatului gras. Clinici veterinare din America de Nord: Food Animal Practice, 16(2), 215-230.